Contul unic RO88TREZ65821A470400XXXX

Aparatul primarului

aparatul primarului

Primarul are in subordinea sa un aparat propriu ce comunica cu locuitorii comunei....

Citeste mai mult

Documente contabile

documente contabile

Aici va sunt prezentate bugetul, bilantul, rectificarile si alte acte privind banii comunei

Citeste mai mult

Declaratii de avere

declaratie de avere si interese

Aici gasiti declaratiile de avere si interese ale membrilor CL si functionarilor publici...

Citeste mai mult

Contact

contact

Printr-un singur click luati legatura cu noi privind problemele pe care le aveti

Citeste mai mult

Lunca este cea mai joasă formă de relief , în general plană, în mare parte inundabilăcu pantă longitudinală, ce se reduce sub 1 m/km în raza comunei Drînceni.Lăţimea luncii Prutului variază în raport cu lăţimea râului care a format-o, derezistenţa rocilor etc. Ea variază între câţiva zeci de metri până la 1 km în dreptul localităţii Ghermăneşti, ca apoi să ajungă la 1,5 – 2km lăţime la sud de satul Râşeşti. Suprafaţa luncii în dreptul satuluiGhermăneşti este de circa 2 km2, iar la sud de satul Râşeşti de 11km2.

Cuestele se datoresc nu numai acţiunilor în timp aRâului Prut ci şi proceselor de versant. La circa 1 m de la suprafaţa solului se află un strat de piatră în grosime de circa 0,70 m, deci roci durecare nu au permis alunecări de teren, nici crearea faliilor, nici eroziuneamasivă a pantelor.

Dealurile ca forme de relief cu înălţimide 200-300 m sunt caracterizate printr-omasivitate pronunţată. Cele mai importante sunt: Dealul Câlcea, dealurileGhermăneştilor, Dealul Drîncenilor.

Terasele formează treptele imediaturmătoare luncii şi reprezintă depozite în cantităţi apreciabile a cărororigine este în cuaternar. Cele mai reprezentative sunt terasele pe care seaflă satele Râşeşti, Albiţa şi Drînceni. În unele părţi, prezenţa la suprafaţăsau în apropiere a straturilor întinse de roci dure a făcut ca eroziunea să fiemai lentă.

Alunecărilede teren sunt puţin prezente pe raza comunei Drînceni, doar în zona ravenelordin Ghermăneşti, la Vest şi Sud-Vest de Băile-Drînceni, în vestul comunei(dealurile şi păşunea de la Râpi) şi a Dealului Pornituri. Aceste alunecări deteren depind de structura petrografică, dacă versanţii sunt mai abrupţi şi dacăsunt sau nu împăduriţi.

Clima

Referitor la condiţiile de climă,comuna Drînceni se află într-o zonă cu clima temperat-continentală, diferenţaîntre valorile extreme ale temperaturilor (iarna – 30,6⁰C şi vara + 40⁰C)ajungând la 70,6⁰C, diferenţă caracteristică acestui tip de climă.

Precipitaţiile anuale arată că,cantitatea medie este de 474 mm pe o perioadă de 88 ani, în care anotimpul celmai ploios este vara, cu precipitaţii de 62 mm (având uneori şi caractertorenţial), iar iarna doar 25 mm.

Vânturile au cu predominanţădirecţia N-NV, atingând o viteză medie de 6-7 m/s, însă mai bine de 25% dintimp acestea nu sunt prezente.

Apele

Dinpuncte de vedere hidrografic , perimetrul comunei Drînceni aparţine bazinuluihidrografic Prut. Principalul curs de apă ce drenează zona este Râul Prut. Pânăla intrarea pe teritoriul localităţii Ghermăneşti, Prutul străbate de laizvoare 683,1 km. El face hotarul comunei Drînceni în partea de Est pe olungime de 12 km . Satele Albiţa şi Drînceni sunt pe malul Prutului, dar peprima terasă înaltă de peste 20 m, ce limitează posibilităţile inundăriiacestora. Traseul albiei minore a Prutului are numeroase sinuozităţi, descriindde la nord spre sud 28 de meandre. Prutul are o adâncime medie de 4-7 m, iarlăţimea albiei minore este de 40 – 120 m, în dreptul localităţii Ghermăneşti.Viteza de scurgere a apei Râului Prut,la nivel mediu este de 2,2 m/s, iar valoarea maximă atinsă fiind de 6,7 m/s.

Pâraiele - Relieful comunei Drîncenieste mai înalt şi mai fragmentat în partea de nord, în centru şi în vest. Estulşi Sud-Estul comunei este alcătuit din lunca Prutului şi Şesul Râşeştilor, caresunt zone plane cu puţine izvoare şi fără pâraie. Localitatea Ghermăneşti seregăseşte în documente istorice ca „sat mare şi râpos„. Pe fundul acestorravene curg permanent pâraie care-şi trag apele fie din diferite izvoare, fiede la cişmelele satului. Principalele pâraie sunt: Barahoi, Sitoaia, Lilivia,Valea Lupului, Luncani şi Bărboşi. Pe lângă pâraiele menţionate cu debitpermanent se crează şi torenţi datorită precipitaţiilor căzute pe versanţiiravenelor.

Apele stătătoare

Bălţile sunt depresiuni mai puţin adânci în alia majoră ( 0,5 – 1m adâncime), ale căror forme şi dimensiuni sunt variate de la 2-3 ha la câtevazeci de ha. Apele din precipitaţii, precum şi cele aduse de pâraie şi Râul Prutalimentează depresiunea, unde apastaţionează permanent sau temporar. Principalele bălţi din zonă sunt: BaltaGogoaia, Medeanului, Băcăoana ş.a.

Lacuri de baraj, iazuri, heleştee

În comuna Drînceni, în partea de Est se află 8 iazuri(heleştee). Acestea sunt amenajări antropice, efectuate de locuitori chiar în grădinilelor. De regulă sunt amenajate la baza versanţilor sau pe pâraie, au suprafeţemici şi sunt de formă rotundă sau alungite. Cinci asemenea iazuri suntamenajate pe pârâul Lucani, iar două pe pârâul Valea Lupului.

Celmai mare iaz cu baraj betonat, având luciu de apă de 5,3 ha este amenajat din1972 pe pârâul Lilivia. Adâncimea maximă lângă baraj este de 3,5 – 4 m.Celelalte lacuri de baraj au o adâncime medie de 1 – 1,5 m aceste iazuri au şirol de amortizare a undelor de viitură. În sudul satului Râşeşti a fostamenajat iazul Teleasa, ce este aprovizionat cu apă din pârâul Lilivia.

Solul

Multitudineafactorilor pedogenetici şi a condiţiilor de solificare a dus la o marediversificare a învelişului de sol.

Rocileatât de variate ca textură şi compoziţie granulometrică contribuie ladiversificarea tipurilor de sol în subtipuri şi alte categorii taxonomice.

Reliefulprin altitudinea şi energia sa variată introduce o mare diversitate în condiţiide pedogeneză.

Climacu elementele ei (temperatura, precipitaţii, radiaţia globală, umezealarelativă, evapotranspiraţia) acţionează direct şi indirect la formarea şievoluţia solurilor.

Apelefreatice şi stagnante de suprafaţă imprimă anumite particularităţi formării,evoluţiei, alcătuirii şi proprietăţile solului.

Înperimetrul comunei Drînceni au fost identificate un mare număr de tipuri desol: cernoziom, faeoziom, eutricambosol, gleiosol, regosol, psamosol,aluviosol, erodosol.

Resurse

Resurselepe care se bazează potenţialul economic al comunei sunt resurse proprii fiindreprezentate de: terenurile arabile, de izvoarele iodo-sulfuroase cu excelenteproprietăţi antireumatismale din zona localităţii Băile-Drânceni, de produseleanimaliere (bovine, ovine, caprine, porcine, păsări) şi produsele vegetale(grâu, porumb, floarea soarelui, rapiţă, viţă de vie).

Suprafaţatotală acomunei este de 6.316 ha, dincare:

o Agricol: arabil 4.255ha, păşuni 848 ha, fâneţe 16 ha, vie 163 ha;

o Neagricol: păduri279 ha, ape 113 ha, drumuri 118 ha, intravilan 558 ha.

Mai mult de jumătate dingospodăriile comunei, respectiv 950 din 1838 totale cresc porcine, în mediecâte unul pe an. Circa 663 gospodării deţin 739 capete cabaline, 440 gospodăriideţin 1.185 capete bovine şi 158 de gospodării deţin 1.262 capete ovine. Foartepuţine gospodării se ocupă de albinărit şi de creşterea iepurilor de casă. Avemînregistrate 111 familii de albine şi 115 capete iepuri de casă.

De perspectivă estecreşterea caprinelor, în ultimii ani crescând efectivele ajungând să fieînregistrate 759 capete.

Scroll to top